Trăim o infinitate de secunde. Unele mai încărcate decât altele de emoții, de senzații, sentimente... Tot ce putem face este să acceptăm că trec, să încercăm să vedem doar partea buna din cele proaste și să ne amintim cu plăcere de cele bune. Dar trecute.

Altfel picăm intr-un vertigo al amintirilor și viselor...

Oare merita?

Senzatii

Senzaţii..

E luciul argintiu

Al chipului tău

Presărat pe perna

De nea şi gheaţă

E pielea ta fierbinte

Şi gândul meu

Ce răsare în umbra lunii

E sufletul meu

Scăpat sub ploaie

De fulgere aruncate

În inima mea

E luciul auriu

Al diamantelor

Aşternute la ochi

Înrămate în dor

Şi-amărăciune

E imaginea ştearsă

A răsăritului.