Pagini

sâmbătă, 6 aprilie 2019

Se cauta voluntari in cadrul Programului de Tabere „ARC” 2019

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a publicat anunțul privind aplicațiile pentru voluntarii din cadrul Programului de Tabere „ARC”  2019. 
Organizatorul asigură cazare, masă și transport de la București la tabără și retur.

Condiții solicitate:
  • eşti student, masterand sau cadru didactic etc.;
  • ai abilităţi de comunicare şi te adaptezi uşor;
  • eşti creativ şi plin de energie.
  • ești disponibil o serie sau mai multe serii.

Depunerea aplicațiilor se va face transmițând: o scrisoare de intenţie, un CV și copia actului de identitate, la adresa de e-mail: taberearc@mprp.gov.ro sau prin poştă, la adresa Bd. Primăverii, nr. 22, sector 1, Bucureşti, până la 30 iunie 2019.


Sursa: www.mprp.gov.ro

Conferința „Patrimoniul european: experienţe comune şi particularităţi regionale” - Sighișoara

Ministerul Culturii și Identității Naționale, prin Institutul Naţional al Patrimoniului organizează conferinţa „Patrimoniul european: experienţe comune şi particularităţi regionale", inclusă în programul oficial al Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene. Evenimentul va avea loc la Sighişoara, între 11 şi 13 aprilie 2019. Evenimentul este organizat în contextul Președinției României la Consiliul UE. 

Urmărim ca prin lucrările conferinţei să avansăm în efortul european către o viziune cuprinzătoare asupra calităţii în practica patrimoniului cultural, o înţelegere detaliată a mecanismelor sale şi a elementelor specifice (regionale şi locale) şi un angajament mai larg pentru atingerea acestui obiectiv la nivel profesional, tehnic şi, în cele din urmă, politic. 


Sursa: www.cultura.ro

Reuniunea informală a miniștrilor culturii la București

În contextul exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene, în data de 16 aprilie 2019, va avea loc reuniunea informală a miniștrilor culturii. Lucrările se vor desfășura la București, la Palatul Parlamentului.

Evenimentul reunește miniștrii din statele membre ale Uniunii Europene și va fi prezidat de ministrul român al Culturii şi Identităţii Naţionale, Valer Daniel Breaz. La reuniune vor mai participa Comisarul european Tibor Navracsics, responsabil pentru educație, cultură, tineret și sport, reprezentanţi ai Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene, precum și reprezentanți ai Guvernului României.



Mai multe detalii cu privire la eveniment și acreditarea presei

Conferința „Expunerea Online a Patrimoniului Cultural European: Impactul Patrimoniului Cultural asupra Transformării Digitale a Societății" - IAȘI

În contextul exercitării de către România a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, va avea loc, în perioada de 17-18 aprilie 2019, Conferința „Expunerea Online a Patrimoniului Cultural European: Impactul Patrimoniului Cultural asupra Transformării Digitale a Societății”. Evenimentul se va desfășura la Palatul Culturii - Complexul Muzeal Național „Moldova“ din Iași. 


Conferința va reuni autori de politici culturale din statele membre ale Uniunii Europene - reprezentanți ai Grupului de experți privind patrimoniul cultural digital, oficiali ai Comisiei Europene, factori de decizie și experți din instituțiile românești din domeniul patrimoniului cultural care sunt implicați în implementarea proiectului E-cultura: Biblioteca Digitală a României. 

Accesul jurnaliștilor la reuniune se face exclusiv în baza acreditării de presă care se realizează pe site-ul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, la adresa: https://accreditation.romania2019.eu/events/byrXARmAoRnlv2k


sâmbătă, 13 octombrie 2018

Ganduri pierdute


E toamnă și iarnă
Flori de câmp și flori de gheață 
Păsări zburând printre umbre 
Gânduri pierdute în ceață 
Visări cu arome de toamnă 
Amintiri cu senzații de iarnă 
Se spulberă viața în uitare 
În voci uitate devreme 
Prin zile ce trec fără noimă 
Gânduri pierdute în simțiri 
Emoții în frânturi de speranțe 
De viață perfectă
Uitată pe rafturi.



marți, 27 februarie 2018

Jurnalista Cora Muntean are nevoie de ajutorul tuturor pentru salvarea a doua sufletele: Anastasia Gabriela si Roberta Maria

În 2 martie se împlinește anul de când am primit în dar, deodată și prematur, comorile care mi-au schimbat viața, pe nepoatele Anastasia Gabriela și Roberta Maria. În acest timp, așa cum i-am promis fiicei mele, am stat sub podul pe care treceau ei patru, mână de mână. Să fiu acolo, dacă este nevoie. 

Pentru ei a fost mult prea greu din toate punctele de vedere. Mi s-a rupt sufletul când fiica mea a spus: „În acest timp nu ne-am putut bucura de ele nici măcar o clipă fără teamă.” Prematuritatea a venit cu multe probleme. Anastasia a avut trei interventii chirurgicale la ochi, două în România si o operație în Germania. Ambele au avut reflux sever și au necesitat supraveghere permanentă pentru a nu se îneca cu voma; încă mai au, dar nu atât de puternic. Apoi, alte probleme: fiecare zi a însemnat foarte mulți bani: pe tratamente, pe o schemă de alimentație care să le reducă problemele pe care le au la sistemul digestiv.

Încerc, din luna iunie a anului trecut, să vând apartamentul din Tîrgu Mureș. Deși am postat vânzarea pe toate site-urile și am dat-o la agenții imobiliare, nu am reușit. Apartamentul are 3 camere și este renovat, după cum se vede în fotografii. Practic, toată viața am muncit pentru acest apartament: să-l cumpăr, să-l renovez. Unii au speculat nevoia mea și au încercat să-l obțină pe nimic. Vreau să mă asigur că fetele sunt, cât de cât, în siguranță și că ei, părinții, se vor concentra strict pe ce au ele nevoie, pe controale, intervenții, îngrijire. Nici nu pot și nici nu vreau să apelez la mila publică. Am ceva de vânzare și sunt cazuri mult mai grave. De aceea, recurg la o modalitate care se practică în alte țări, dar care la noi stârnește reacția: nu se poate, că suntem în România. Se pare că tot ceea în celelalte țări europene ce este în favoarea oamenilor, la noi nu se poate. În schimb, când e vorba de obligații, preluăm tot, chiar cerem mai mult. M-am gandit că singura modalitate este să obțin banii din donații.

La rândul meu, voi dona apartamentul, prin tragere la sorți prin RANDOM.ORG, uneia dintre persoanele care a donat. Aloc 9000 de numere cu suma de 50 de lei/număr. Campania este una publică și fiecare donație va apărea aici, cu numarul aferent. Exemplu: Prima persoană care depune 50 de lei va avea numarul 1. Daca a doua persoană depune 150 de lei, voi aloca numerele 2,3,4 etc. La încheierea campaniei, voi face o filmare on-line când se va extrage numărul și voi arăta persoana care va intra in posesia apartamentului. Totul va fi transparent, oricine depune bani îmi poate cere detalii și documente. Nu am înșelat niciodată pe nimeni și nu aș face-o pentru nimic în lume, mai ales acum, când este vorba de sanatatea si viitorul nepoatelor mele. Ne-am implicat, și eu și Isabela, în foarte multe campanii și am ajutat multă lume. M-am gândit mereu: dacă aș fi în locul persoanei care are nevoie? Acum, deși în sinea mea speram să nu fie niciodată nevoie, am ajuns în această situație, de a mă ruga eu pentru empatie și ajutor.

Contul este deschis la Banca Transilvania Mureș pe numele Muntean Maria
RO28BTRL02701201W32270XX



miercuri, 21 februarie 2018

Internship dedicat Presedintiei Romaniei la Consiliul UE - 2019

Ministerul Afacerilor Externe va demara un amplu program de internship dedicat Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, imediat după intrarea în vigoare a legii privind internship-ul. Ținând cont de succesul de care s-a bucurat Programul Oficial de Internship organizat de Guvernul României, dar și de programul organizat încă din 1960 de instituțiile europene, printre absolvenții căruia s-au numărat, de-a lungul timpului, multiple personalități.

Președinția României la Consiliul Uniunii Europene este prilejul perfect pentru a le oferi celor interesați multiple posibilități de formare profesională, dar și ocazia de a învăța mai multe despre procesul decizional european. Vor fi vizate persoane care dețin o serie de calităţi precum: precizie, calm, răbdare, bună dispoziţie, modestie şi loialitate, la care se adaugă calităţi subînţelese precum inteligenţă, discernământ, prudenţă, curaj şi tact. De asemenea, abilitățile lingvistice și înclinaţia către asimilarea cu uşurinţă a noi competenţe vor fi cerințe obligatorii, stagiarii urmând a însoți delegațiile din străinătate care vor vizita România pe durata celor șase luni de mandat.

Conform prevederilor acestui proiect, stagiarul are dreptul la o indemnizație lunară netă, care va fi cel puțin egală cu 50% din echivalentul salariului de bază minim brut pe țară, garantat în plată. Activitatea unui intern, încadrat în baza unui contract de internship, este de șase ore pe zi, în regim de maxim 30 de ore pe săptămână, timp de cinci zile, urmate de două zile consecutive de repaus.

Sursa: http://www.romania2019.eu/internship/ 

Senatul României a adoptat propunerea pentru acordarea a 1000 de burse romanilor din Ucraina

Senatorii români au adoptat proiectul de lege care vizează adoptarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 85/2017 pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, precum şi pentru acordarea unor burse de studii etnicilor români cu domiciliul stabil în Ucraina.

Proiectul, iniţiat de Guvern, a fost adoptat cu majoritate de voturi. În expunerea de motive se arată că, potrivit Programului de guvernare 2017 - 2020, unul dintre obiectivele majore propuse vizează valorificarea potenţialului absolvenţilor de învăţământ superior şi al cercetătorilor din diaspora prin consolidarea programelor de educaţie oferite etnicilor români din străinătate şi celor din diaspora, prin acordarea de burse şi sprijinirea deschiderii de filiale ale universităţilor româneşti.

Propunerea legislativă prevede burse pentru 1000 de elevi din Ucraina în sumă de 200 lei lunar.

Detalii: HOTĂRÂRE privind stabilirea criteriilor de acordare a burselor către etnicii români cu domiciliul stabil în Ucraina și numărul acestora, criteriile de selecție a cadrelor didactice din școlile românești din Ucraina și al stagiilor de specializare, precum și criteriile de stabilire a asociațiilor, fundațiilor sau a altor organizații neguvernamentale prin intermediul cărora se vor acorda bursele http://www.mprp.gov.ro/web/wp-content/uploads/2017/12/NF-aplicare-OUG-burse-06.12.2017.pdf

Sursa: http://bucpress.eu/politica/senatul-romaniei-a-adoptat-propunerea-6139

luni, 8 ianuarie 2018

Ministerul din Romania cu cele mai mari performante


Din punctul de vedere al cheltuielii bugetare, România nu a avut niciodată un guvern cu adevărat performant. De foarte multe ori a fost nevoie de rectificări bugetare suplimentare pentru că nu puține ministere nu erau capabile să cheltuiască bugetul repartizat. Nici măcar sistemul de penalități conform căruia „bugetul aferent anului următor este diminuat cu suma rămasă necheltuită la finele anului prezent” nu pare să îi mai sperie pe guvenanți, oricare ar fi fost aceștia.

Cu toate acestea, există și excepții frumoase: iată că în acest an, cel mai performant minister din România este Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

Potrivit surselor noastre, MpRP a reușit pentru prima dată în istorie să acorde finanțări, cheltuindu-si aproape tot bugetul. Daca în trecut MpRP nu reușea să cheltuiască decât maxim 60% din buget, anul acesta actuala echipa din minister a reușit să depășească toate recordurile de eficiență.

Astfel, au fost finanțate proiecte și acțiuni ale mediului asociativ din diaspora, punându-se accent pe proiectele dedicate educației și limbii române.

Un alt record al MpRP este reprezentat de bugetul alocat instituției pentru anul 2018. Conform informațiilor oficiale, acesta este mai mare cu aproape 65% față de finale anului care tocmai s-a încheiat, iar capitolul bugetar dedicat proiectelor are cea mai spectaculoasă majorare: nici mai mult, nici mai puțin de 90% în plus față de anul precedent.

vineri, 5 ianuarie 2018

Analiza privind cat a guvernat „stanga” și cat a guvernat „dreapta” in 27 ani

Discuția despre calitatea guvernării este, în aceste zile, mai actuală decât oricând. Ca de obicei, actorii implicați aduc în discuție argumente de tip „alibi” pentru a justifica unele decizii, lipsuri sau acțiuni. Se discută despre cât a condus dreapta sau stânga în România, ce s-a întâmplat bine sau rău în diferitele perioade de succesiune guvernamentală și, bineînțeles, despre grelele moșteniri pe care și le-ar fi lăsat guvernanții între ei.

Nu de puține ori, opinia publică este indusă în eroare prin prezentarea a tot felul de statistici mai mult sau mai puțin reale.
În acest articol mi-am propus sa prezint, folosind cifre oficiale, cine și cât a condus țara, în sensul timpului petrecut la guvernare de partidele care au dat prim-miniștrii.

Folosind criteriul separării partidelor conform apartenenței acestora la diferite familii politice europene, astfel, avem următoarea statistică: Stânga - prin diferite formule - a stat 15 ani la guvernare (inclusiv 2017) iar Dreapta - la fel, prin diverse formule de guvernare - a condus țara timp de 13 ani.
Procentual, cele două reprezentări sunt sensibil egale iar alternanța la guvernare a fost una echilibrată.
Însă dacă analizăm în profunzime ciclurile guvernamentale, putem concluziona că Dreapta a dat mai mulți prim-miniștri decât Stânga, dar pentru perioade mai scurte. Pe de altă parte, guvernările de Stânga au fost mai stabile decât cele de Dreapta.

În ceea ce privește orientările politice, dacă privim retrospectiv, putem spune ca deși în anii 90, multe se trăgeau din zona de stânga, astăzi situația s-a inversat și regăsim mai multe partide pe zona de dreapta. De menționat este și faptul că pe dreapta eșichierului au loc mai multe mișcări politice și ambițiile individuale sunt mult mai mari decât pe partea stângă.

Un alt aspect esențial îl reprezintă formulele politice care au generat guverne. Aici, rezultatele analizei devin surprinzătoare:
- La începutul anilor 1990, PNL a sprijinit stânga la guvernare, fapt care s-a repetat ulterior în guvernarea USL.
- În ceea ce privește PDL, pe acesta îl găsim în 1990 pe zona de stânga (FSN) apoi intrând în alianță cu dreapta (alianța DA) apoi cu PSD (în 2008-2009) și apoi din nou cu PNL, dispărând ulterior prin fuziunea cu acesta din urmă.
- PSD a guvernat și el ocazional cu ajutorul dreptei, dar în mare majoritate singur, sau ajutat de partide mai mici de stânga ori de minorități. Singura alianță nedisproporționată a PSD a fost cea din perioada 2011 – 2014 alături de PNL, PC și UNPR (USL).
- ALDE un partid nou, format din fosti membri PNL a guvernat cu PSD încă de la înființare.
- Un alt partid important, dar care a dispărut din politica românească este PNȚCD.


În Parlamentul României s-au mai perindat peste zece partide dar care fie au dispărut după un mandat fie au dispărut prin fuziune cu altele mai mari. Singurul caz notabil este PRM, care a asigurat în repetate rânduri majoritatea guvernărilor.


joi, 4 ianuarie 2018

Prin lacrimi

Prin lacrimi te pierd în neștire
Un paradis de perle uitat
Diamante de vise crăpate
Șiraguri de gânduri fierbinți

Te simt alunecând în cearșafuri
În culori de pasiuni tremurând
Te doresc un infinit de emoție
Ești doar o clipă. Clipesc..
Ești doar atât...

miercuri, 3 ianuarie 2018

Interviu cu domnul Victor Ionescu, Subsecretar de Stat in cadrul Ministerului pentru Romanii de Pretutindeni

Domnule subsecretar de stat, dincolo de ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, ce înseamnă Brexit?
Ziua de 29 martie 2017 va intra în istorie drept data la care Marea Britanie a început oficial demersul de părăsire a Uniunii Europene. Ne aflăm astfel în fața unui eveniment nemaiîntâlnit în istoria Europeană. În timp ce multe țări se dedică procesului de aderare pentru a se alătura familiei europene, Marea Britanie decide părăsirea acestei structuri. Astfel toate regulamentele, directivele, legile, acordurile de liber schimb cu țări terțe, semnate sub umbrela UE, vor înceta să se mai aplice în Marea Britanie după data de 29 martie 2019. Aceasta se vede nevoită să negocieze pe de-o parte condițiile ieșirii din UE, termenii în care își va continua drumul în afara comunității cu un cadru legislativ nou, viitoarea relație cu UE și încheierea de noi acorduri cu țările terțe și partenerii externi. Pentru a asigura o tranziție ușoară, ideal ar fi ca toate aceste procese să se încheie în decursul celor doi ani de la invocarea Articolului 50, o sarcină realmente imposibilă.
De notat ar fi faptul că, dintre regiunile Regatului Unit, doar Anglia și Țara Galilor au votat pentru ieșirea din UE. Scoția și Irlanda de Nord au optat în proporție mare să rămână în blocul comunitar, ceea ce a redeschis discuțiile despre independentă. Negocierile vor dura doi ani.

Oficialii de la Bruxelles au spus, de la început, că nu vor favoriza Londra în nici un fel. Iar factura pe care Marea Britanie trebuie să o plătească la plecarea din Uniune este de aproximativ 60 de miliarde de euro, ceea ce nu este nici pe departe puțin, nici chiar pentru Marea Britanie – a doua economie a Uniunii.


Ce este articolul 50?
Tratatul de la Lisabona, baza constituțională a funcționării Uniunii Europene, dă posibilitatea unui stat membru să se retragă din blocul comunitar. Cele cinci paragrafe ale articolului 50 explică pe scurt procedura ce trebuie urmată pentru ieșirea din UE. Articolul 50 nu a mai fost invocat până acum.


De ce vrea Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană?
Marea Britanie a organizat, la 23 iunie 2016, un referendum prin care cetățenii au fost întrebați dacă vor să rămână Uniunea Europeană. Astfel, 51,9% au votat pentru ieșirea din Uniune și doar 48,1% au votat să rămână. Prezența la vot a fost destul de ridicată, aceasta fiind, conform cifrelor oficiale, de 72%.
Politicienii pro-Brexit, preponderent din zona dreptei conservatoare, spun că ieșirea din UE va diminua imigrația ilegală și, implicit, presiunea pe sistemul de ajutoare sociale, că va fi eliminată birocrația, iar bugetul de stat va fi mai generos pentru că vor înceta contribuțiile la bugetul european.


Ce înseamnă Brexit pentru România?
Fără îndoială, procesul Brexit-ului este unul dintre cele mai complexe și dificile activități aflate pe agenda europeană. Pentru o țară precum România, cu un procent pro-european foarte ridicat între cetățeni, înțelegerea procesului, riscurilor și dificultăților acestor negocieri, cât și importanța pentru tara noastră sunt esențiale.
În ceea ce privește temele negociate, elementul cel mai apropiat și delicat pentru români este acela al viitorului cetățenilor stabiliți în Marea Britanie. Rezultatul negocierilor va avea un impact direct asupra vieții și drepturilor acestora post Brexit și astfel gestiunea acestor discuții este extrem de importantă.

Un al doilea element important de notat este acela al bugetului UE. România beneficiază de alocări de fonduri UE semnificative, iar plecarea Marii Britanii din blocul comunitar va afecta atât bugetul în sine cât și aceste alocări, dincolo de rezultatul negocierilor privind costurile separării. Mai mult decât atât, în cazul în care bilanțul final al acordului financiar nu va acoperi golul lăsat în urmă de plecarea Marii Britanii, este posibil ca România să fie nevoită să contribuie ea însăși în plus către UE.

Negocierile Brexit sunt cu atât mai importate pentru România cu cât, dincolo de elementele de coordonare între pozițiile și strategiile de negociere cu celelalte state membre, tara noastră va avea un rol activ de jucat odată cu Preluarea Președinției Rotative a Consiliului UE din 2019. În afară de responsabilitățile de zi cu zi care ne vor reveni, Brexit-ul aduce un element nou de gestionat în agenda: termenul de doi ani avut pentru a încheia negocierile Brexit va expira pe durata mandatului României. Astfel, România se va afla la cârma Consiliului UE și va fi nevoită să gestioneze și să joace rolul de mediator în aceste discuții. Înțelegerea procesului și a rolului pe care îl vom juca în dosarul Brexit-ului sunt esențiale atât pentru autoritățile române, cât și pentru cetățeni.


Ce se va întâmpla cu românii care locuiesc în Marea Britanie după Brexit?
Românii care au drept de rezidență permanentă, drept ce poate fi obținut după cinci ani de ședere, vor putea rămâne în Marea Britanie. Statutul celorlalți va fi definit, cel mai probabil, după cut-off date, care va coincide cu data ieșirii efective a Marii Britanie din Uniune. Astfel, România, ca parte a blocului comunitar, depune eforturi cetățenii ei din Marea Britanie, în sensul protejării drepturilor acestora și după cut-off date. Comunitatea românească din Marea Britanie este între primele cinci din lume.


Ce se va întâmpla cu românii care vor vrea să muncească în Marea Britanie după Brexit?
Guvernul britanic plănuiește sa mențină – după Brexit – călătoria fără vize în Regatul Unit a vizitatorilor din Uniunea Europeana, însă, cei care vor dori sa muncească, sa studieze sau sa se mute acolo vor trebui să aplice pentru permise precum o fac acum cetățenii extracomunitari. Vom avea un document oficial din partea părții britanice la sfârșitul acestui an.



Cum a gestionat Guvernul de București situația creată de Brexit?
În martie 2017, Guvernul României a pus bazele grupului de lucru interministerial Brexit pentru pregătirea mandatelor și urmărirea negocierilor pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Ministerul pentru Românii de Pretutindeni joacă un rol cheie în acest grup. Grupul, sub conducerea ministrului delegat pentru Afaceri Europene, coordonează activitățile ministerelor vizate de dosarul Brexit și și-a intensificat activitatea după începerea negocierilor, în luna iunie. A fost elaborat de asemenea documentul Axe Strategice de acțiune a Guvernului României în contextul procesului de retragere a Marii Britanii din UE, care se află acum în dezbatere publică. În acest sens, Ministerul Afacerilor Externe organizează evenimente de informare și dezbatere pe tema procesului Brexit atât în țară cât și în Marea Britanie, cu participarea reprezentanților ministerelor, societății civile și mediului academic. Acestea au ca scop atât expunerea acțiunilor Guvernului vis-a-vis de Brexit cât și inițierea unui dialog pe această temă cu actorii relevanți. Urmând exemplul negocierilor Uniunii cu Marea Britanie, o abordare transparentă și elocventă a autorităților române în acest proces este esențială.

Ne aflăm într-un punct de cotitură al proiectului European: pentru a continua susținerea idealurilor Uniunii este important de arătat că beneficiile apartenenței la UE sunt net superioare opțiunii de a părăsi familia și a urma un drum separat. Britanicii – politicieni și cetățeni deopotrivă – par să înțeleagă abia acum complexitatea deciziei luate, drumul dificil și sacrificiile care le au în fată. Liderii europeni precum Donald Tusk – președinte al Consiliului UE – au menționat faptul că o posibilă revenire asupra deciziei Brexit nu va fi refuzată de partea europeană.


Deci, Marea Britanie va putea să adere din nou la Uniunea Europeană?
Teoretic, da, dar negocierile de aderare vor începe de la zero; iar pentru primirea înapoi în blocul comunitar va fi nevoie de acordul tuturor celorlalte 27 de state membre. În plus, britanicii ar putea fi obligați să adopte moneda unică europeană și să adere la spațiul Schengen, atribute europene de la care au fost exceptați.


Ce se întâmplă cu multinaționalele care au sediul în Marea Britanie?
Unele companii au anunțat deja că își vor muta o parte din operațiuni în alte capitale europene. Numai din Londra ar putea dispărea aproximativ 30 000 de locuri de munca. De asemenea, două agenții europene vor fi mutate în alte țări membre UE după Brexit.


Din punct de vedere financiar, cât va pierde Uniunea Europeană după Brexit?
Conform datelor oficiale, Marea Britanie a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 18 miliarde de euro în 2015 și a primit înapoi 7,5 miliarde de euro sub formă de fonduri. Aceste cifre pun Marea Britanie este pe locul trei, după Germania și Franța, în topul țărilor cu cele mai mari contribuții la bugetul UE.