Pagini

joi, 16 noiembrie 2017

Proiect: Comitetului national pentru dezvoltarea resurselor umane din administratia publica

În contextul condiționalităților ex-ante pentru accesarea fondurilor europene 2014-2020, Guvernul României a stabilit prin Strategia privind dezvoltarea funcției publice 2016-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 525 din 27 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 700 și 700 bis din 8 septembrie 2016, înființarea unei ”structuri de guvernanţă de tip "consiliu", ca o structură independentă cu rol în ceea ce priveşte politicile publice şi propunerile legislative din domeniul funcţiei publice şi resurselor umane din administraţia publică.

Rolul Comitetului este acela de a promova un cadru instituțional adecvat pentru coordonarea politicilor publice și acțiunilor cu impact asupra resurselor umane din administrația publică, asigurând dezvoltarea resurselor umane din administrația publică, precum și de a evalua atingerea obiectivelor asumate în domeniul resurselor umane de către Guvernul României. 

Comitetul îndeplineşte următoarele atribuţii:
  1. avizează politicile publice și proiectele de acte normative cu impact asupra domeniului resurselor umane din administrația publică, urmărind respectarea condițiilor de stabilitate, transparenţă şi predictibilitate în managementul resurselor umane din administrația publică;
  2. evaluează modul de îndeplinire a obiectivelor şi ţintelor asumate în domeniul resurselor umane din administrația publică și elaborează rapoarte cu privire la acestea, pe care le prezintă prim-ministrului;
  3. elaborează rapoarte și recomandări privind evoluţiile înregistrate în domeniului resurselor umane din administrația publică pe care le prezintă prim-ministrului;
  4. colaborează cu mediul academic și organizații neguvernamentale în exercitarea atribuțiilor sale și facilitează publicitatea/promovarea activității derulate atât de Comitet cât și de instituțiile publice reprezentate în acesta;
  5. facilitează buna cooperare şi colaborare în domeniul resurselor umane între instituţiile publice în vederea derulării procesului decizional la nivel guvernamental cu privire la resursele umane din administrația publică, a monitorizării și evaluării îndeplinirii politicilor în domeniul resurselor umane;
  6. formulează propuneri sau recomandări pentru armonizarea priorităţilor legislative în domeniul resurselor umane promovate de instituțiile cu atribuții în domeniul resurselor umane pe care le prezintă prim-ministrului;
  7. analizează necesitățile de reformă în domeniul resurselor umane și facilitează cooperarea interinstituțională în vederea identificării de resurse financiare necesare implementării obiectivelor şi priorităților asumate cu privire la domeniul resurselor umane, precum și a instrumentelor de implementare a acestora. 

Comitetul este consultat obligatoriu asupra politicilor publice și actelor normative din sfera de competență. În îndeplinirea atribuțiilor sale, Comitetul emite avize consultative, cu majoritatea simplă a membrilor săi și elaborează rapoarte, studii și analize privind domeniul resurselor umane din administrația publică.

Avizele consultative, însoțite, după caz, de recomandări, se emit în cadrul procesului de avizare interinstituțională preliminară a politicilor publice sau proiectelor de acte normative cu impact asupra domeniului resurselor umane din administrația publică. Avizul consultativ va fi dat înăuntrul termenului solicitat de Guvern, în maximum 10 zile de la data depunerii documentației în cazul proiectelor cu procedură obişnuită şi în maximum 2 zile în cazul celor cu procedură de urgenţă.

Coordonarea Comitetului este asigurată de prim-ministru sau, în lipsa acestuia, de către ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene. 
Secretariatul General al Guvernului asigură îndeplinirea acțiunilor de secretariat tehnic aferente derulării activității Comitetului. Atribuțiile Secretariatului Tehnic al Comitetului național pentru dezvoltarea resurselor umane din administrația publică și organizarea, funcționarea acestuia se stabilesc prin decizie a prim-ministrului. 
Comitetul este format din: 
  • câte un reprezentant al Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, Ministerului Muncii și Justiției Sociale, Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Sănătății, Ministerului Educației Naționale; 
  • câte un reprezentant al structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale; 
  • doi reprezentanți ai mediului academic, desemnați de Consiliul Naţional al Rectorilor; 
  • un reprezentant al organizaţiilor neguvernamentale cu preocupări în domeniul resurselor umane; 
  • un reprezentant al sindicatelor reprezentative pentru administraţia publică. 
      Membrii desemnaţi în cadrul Comitetului sunt persoane cu expertiză în managementul resurselor umane și au un mandat de 4 ani.
    Finanțarea cheltuielilor necesare exercitării atribuţiilor care revin Comitetului, ce decurg din prevederile prezentei hotărâri, se asigură prin bugetul Secretariatului General al Guvernului și are drept e asociere pentru îndeplinirea obiectivelor sale. 


Comitetul se întruneşte trimestrial şi ori de câte ori este necesar, la convocarea coordonatorului său, transmisă membrilor Comitetului prin intermediul secretariatului tehnic și va fi constituit din 14 membri, 6 dintre aceștia reprezentând instituții ale administrației publice centrale și 8 reprezentând structuri/organizații din mediul ONG, academic si sindicate, repartizare de natură să ofere o reprezentare echilibrată și suficiente informații și mecanisme tuturor structurilor reprezentate în scopul asigurării promovării unui cadru instituțional adecvat pentru coordonarea politicilor publice și acțiunilor cu impact asupra resurselor umane din administrația publică și pentru evaluarea atingerii obiectivelor asumate în domeniul resurselor umane de către Guvernul României.

miercuri, 15 noiembrie 2017

MRP lansează oficial primul „Curs dedicat problematicii românilor din afara României”

Conform website-ului http://www.mprp.gov.ro/web/mrp-lanseaza-oficial-primul-curs-dedicat-problematicii-romanilor-din-afara-romaniei/ , Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) organizează în parteneriat cu Facultatea de Sociologie și Asistență Socială (FSAS), primul „Curs dedicat problematicii românilor din afara României”, lansat cu ocazia Centenarului Marii Unirii, care se desfășoară în perioada octombrie – decembrie 2017 la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Masterului de Securitate, Universitatea București.

Deschiderea oficială a cursului va avea loc marți, 14 noiembrie 2017, în intervalul 11:00 – 13:00 în Aula Universității din București, Facultatea de Drept, Bd. Mihail Kogălniceanu nr.36-46, sector 5, București.

Vor participa Andreea Păstîrnac, ministru pentru românii de pretutindeni, Mircea Dumitru, rectorul Universității din București, Victor Voicu, secretar general al Academiei Române, Sandra Pralong, consilier de stat pentru Diaspora, un reprezentant al Patriarhiei Române, Dan Dungaciu, coordonator Master de Studii de Securitate, precum și alți membri ai mediului academic și asociativ românesc.

marți, 14 noiembrie 2017

Relatia intre UE - Spațiul Economic European (SEE), Elvetia si Nordul


Spațiul Economic European (SEE) a fost creat în 1994 pentru a extinde dispozițiile UE referitoare la piața sa internă către țările din Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS) și cuprinde Norvegia, Islanda și Liechtenstein. Elveția este membră a AELS, dar nu face parte din SEE.
UE și țările partenere din cadrul SEE (Norvegia și Islanda) interacționează și prin intermediul unei serii de așa numite „politici nordice”, forumuri axate asupra zonelor din periferia nordică europeană care înregistrează o evoluție rapidă și asupra zonei arctice.

Baza legislativă
Pentru SEE: articolul 217 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (acorduri de asociere). Pentru Elveția: Acordul privind serviciile de asigurări din 1989, Acordurile bilaterale I din 1999, Acordurile bilaterale II din 2004.

Scopul SEE este extinderea pieței interne a UE către țările membre ale AELS. Aceste țări fie nu doresc să devină membre ale UE, fie nu au făcut-o încă. Legislația UE referitoare la piața internă devine parte a legislației țărilor care fac parte din SEE după ce acestea au acceptat să o integreze. Punerea în aplicare și respectarea legislației sunt ulterior supravegheate de organe speciale din cadrul AELS și de o comisie parlamentară mixtă.

Domeniul de aplicare al SEE
SEE depășește cadrul acordurilor tradiționale de liber schimb (ALS), aplicând țărilor din cadrul AELS (cu excepția Elveției) toate drepturile și obligațiile aferente pieței interne a UE. SEE include cele patru libertăți ale pieței interne (libera circulație a bunurilor, a persoanelor, a serviciilor și a capitalului) și politicile conexe (concurența, transportul, energia și cooperarea economică și monetară).
Acordul conține politicile orizontale strict legate de cele patru libertăți: politicile sociale (inclusiv sănătatea și securitatea la muncă, dreptul muncii și egalitatea de tratament între bărbați și femei), politicile privind protecția consumatorilor, mediul, datele statistice și dreptul societăților comerciale, precum și o serie de politici conexe, cum ar fi cele legate de cercetare și de dezvoltarea tehnologică, care nu decurg din acquis-ul UE și nici din actele obligatorii din punct de vedere juridic, dar sunt puse în practică prin intermediul activităților de cooperare.

Limitele SEE
Acordul privind SEE nu conține dispoziții obligatorii în toate sectoarele pieței interne sau în alte politici care fac obiectul tratatelor UE. În special, dispozițiile obligatorii din cadrul acordului NU vizează următoarele:
  • politica agricolă comună și politica comună în domeniul pescuitului (deși acordul conține dispoziții privind comerțul cu produse agricole și piscicole);
  • uniunea vamală;
  • politica comercială comună;
  • politica externă și de securitate comună;
  • domeniul justiției și al afacerilor interne uniunea economică și monetară (UEM).

Instituțiile și mecanismele SEE

1.Integrarea legislației UE
Comitetul mixt al SEE examinează noile texte referitoare la piața internă a UE fiind alcătuit din reprezentanți ai UE și Norvegia, Islanda, Liechtenstein. Acest comitet se reunește o dată pe lună și decide ce legislație, acte din ansamblul actelor adoptate de UE ar trebui integrate în SEE. Consiliul SEE, compus din reprezentanți ai Consiliului UE și din miniștrii de externe ai țărilor AELS-SEE, se reunește de cel puțin două ori pe an pentru a elabora orientări de ordin politic pentru Comitetul mixt.

2.Transpunerea
Odată ce un act al UE a fost integrat în Acordul privind SEE, acesta trebuie transpus în legislația națională a țărilor AELS-SEE. 

3.Monitorizarea
După extinderea la țările AELS-SEE a legislației privind piața internă, transpunerea și aplicarea sunt monitorizate de Autoritatea AELS de Supraveghere și de Curtea de Justiție a AELS. Autoritatea AELS de Supraveghere ține un tablou de bord al pieței interne, care monitorizează punerea în aplicare a legislației în țările SEE.

4.Rolul parlamentelor
Atât Parlamentul European cât și parlamentele naționale ale țărilor AELS-SEE sunt strâns implicate în monitorizarea Acordului privind SEE. Conform articolului 95 din Acord, este stabilită înființarea unei Comisii parlamentare mixte (CPM) a SEE, care se reunește de două ori pe an. Parlamentul European și parlamentele naționale din țările SEE găzduiesc această comisie pe rând, iar președinția comisiei este exercitată într-un an de un deputat al Parlamentului European, iar în anul următor de un parlamentar dintr-o țară membră a SEE. Fiecare delegație are în componența sa 12 membri. Deputații în Adunarea Federală Elvețiană participă la reuniuni în calitate de observatori. 

Elveția

În calitate de membră a AELS, Elveția a participat la negocierile pentru Acordul privind SEE și a semnat acest acord la 2 mai 1992. Imediat după aceasta, guvernul elvețian a depus o cerere de aderare la UE la 22 mai 1992. Cu toate acestea, în urma unui referendum organizat la 6 decembrie 1992, al cărui rezultat a fost un vot de respingere a participării la SEE, Consiliul Federal al Elveției a întrerupt procesul de aderare a țării la UE și la SEE. De atunci, Elveția și-a menținut statutul de observator în cadrul SEE și și-a dezvoltat relațiile cu UE prin acorduri bilaterale, pentru a-și garanta integrarea economică în cadrul UE. 

UE și Elveția au semnat peste 120 de acorduri bilaterale, inclusiv un acord de liber schimb în 1972 și două mari serii de acorduri bilaterale sectoriale care aliniau o mare parte a legislației elvețiene cu cea a UE la momentul semnării. Primul set de acorduri sectoriale (Bilateralele I) a fost semnat în 1999 și a intrat în vigoare în 2002. Aceste șapte acorduri acoperă chestiunile liberei circulații și ale deschiderii reciproce a piețelor (libera circulație a persoanelor, transportul aerian, transportul terestru, comerțul cu produse agricole, barierele tehnice din calea comerțului, achizițiile publice și cooperarea în domeniul cercetării.).
Un al doilea set de acorduri sectoriale (Bilateralele II) a fost semnat în 2004 și a intrat în vigoare în 2005. Aceste acorduri se referă în esență la consolidarea cooperării economice și la extinderea cooperării privind azilul și libera circulație în interiorul frontierelor Schengen (participarea Elveției la sistemele Schengen și Dublin, acordurile privind impozitarea economiilor, produsele agricole prelucrate, statistica și combaterea fraudei, participarea la programul MEDIA al UE și la Agenția Europeană de Mediu, precum și contribuțiile financiare ale Elveției la coeziunea economică și socială din noile state membre ale UE).
Deși acordurile au intensificat relațiile economice, acestea au creat, de asemenea, o rețea complexă și pe alocuri incoerentă de obligații, care sunt dificil de respectat. 

Politici nordice

UE este implicată în mod activ într-o serie de politici și forumuri axate pe periferia nordică a Europei și pe regiunea arctică în ansamblul său, zone care înregistrează o evoluție rapidă, în special prin contribuții la următoarele:
  • „Dimensiunea nordică”, din 2007 servește drept politică comună pentru UE, Rusia, Norvegia și Islanda. Această politică completează dialogul dintre UE și Rusia și a condus la crearea de parteneriate sectoriale eficiente pentru cooperare în regiunile Mării Baltice și Mării Barents. Dimensiunea nordică dispune de un organ parlamentar, Forumul parlamentar al Dimensiunii nordice, Parlamentul European fiind unul dintre membrii săi fondatori.
  • Consiliul Statelor de la Marea Baltică (CSMB), înființat în 1992 de UE și statele riverane, în urma destrămării URSS. Toate statele membre ale CSMB participă la Conferința parlamentară a Mării Baltice (CPMB), Parlamentul European fiind, de asemenea, unul dintre membrii acesteia.
  • Cooperarea din regiunea Mării Barents reunește regiunile nordice ale Finlandei, Norvegiei și Suediei, precum și regiunile din partea de nord-vest a Rusiei. Această cooperare are loc prin intermediul Consiliului regional substatal al Mării Barents, al Consiliului interstatal Euro-Arctic din regiunea Mării Barents (UE fiind unul dintre membrii acestuia) și al unei conferințe parlamentare (Parlamentul European fiind membru al acesteia).
  • Chestiuni referitoare la regiunea arctică din jurul Cercului Polar: politica UE privind regiunea arctică se bazează pe comunicări ale Comisiei/SEAE (2008, 2012 și 2016), pe concluzii ale Consiliului (2009, 2014 și 2016) și pe rezoluții ale Parlamentului European (2011 și 2014). O nouă rezoluție a Parlamentului European privind „O politică integrată a UE pentru regiunea arctică” a fost adoptată la 16 martie 2017. În 2013, Consiliul Arcticii a acordat UE dreptul de a participa la reuniunile acestuia. Totuși, încă nu s-a luat o hotărâre referitoare la cererea UE din 2008 prin care aceasta solicită să aibă statut de observator oficial. Parlamentul European este membru al Conferinței deputaților din regiunea arctică.

Parlamentul European este invitat în mod regulat la sesiunile anuale ale Consiliului nordic. În plus, delegații ale Parlamentului European și ale Consiliului nordic occidental (format din deputați din Insulele Feroe, Groenlanda și Islanda) se reunesc o dată pe an.

Sursa - Parlamentul European: Fise tehnice privind UE - SEE, Elvetia si Nordul

luni, 13 noiembrie 2017

ANAF: Ghid privind rezidenta fiscala a persoanelor fizice - diaspora

GHID PRIVIND REZIDENȚA FISCALĂ A PERSOANELOR FIZICE


Criterii de stabilire a rezidenței persoanei fizice, potrivit convenției de evitare a dublei impuneri

Dacă o persoană fizică este considerată rezidentă atât în România, cât și într-un stat semnatar al convenției de evitare a dublei impuneri, rezidența persoanei fizice se stabilește astfel:
  • Persoana fizică este considerată rezidentă numai a statului în care are domiciliul, respectiv locuința permanentă aflată la dispoziția sa – proprietate personală sau închiriere 
  • Dacă persoana deține o locuință permanentă în ambele state, este considerată rezidentă numai a statului în care își are centrul intereselor vitale, statul cu care relațiile sale personale și economice sunt mai apropiate. 
  • Dacă nu poate fi determinat statul în care persoana are centrul intereselor vitale sau dacă respectiva persoană nu deține o locuință permanentă în niciunul dintre state, se consideră că este rezidentă a statului în care aceasta locuiește frecvent - șederile pe care le are persoana respectivă în toate locurile din același stat; 
  • Dacă persoana locuiește în mod obișnuit în ambele state sau nu locuiește în niciunul dintre ele, este rezidentă a statului a cărui naționalitate/cetățenie o are. 
  •  Dacă persoana are naționalitatea/cetățenia ambelor state sau nu are naționalitatea/cetățenia niciunuia dintre ele, autoritățile competente ale statelor contractante vor rezolva această problemă pe cale amiabilă la nivelul acestora, potrivit articolului „Procedura amiabilă” din convenția de evitare a dublei impuneri. 

Elemente care sunt luate în considerare pentru stabilirea rezidenței:

- domiciliul în România;
- locuința permanentă din România a persoanei fizice, locuință care poate fi în proprietate sau închiriată sau care rămâne, disponibilă oricând pentru această persoană și/sau familia sa;
- centrul intereselor vitale amplasat în România;
- persoana fizică este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade ce depășesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat.
- autovehicul înregistrat în România/statul străin;
- permis de conducere emis de autoritatea competentă din România/statul străin;
- pașaport emis de autoritatea competentă din România/statul străin;
- persoana este asigurată la sistemul asigurărilor sociale din România/statul străin în toată perioada în care stă în străinătate/România;
- persoana este asigurată la sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România/statul străin în toată perioada în care stă în străinătate/România.

Dacă o persoană fizică nerezidentă nu face dovada rezidenței într-un stat cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri sau este rezident al unui stat cu care România nu are încheiată convenție și îndeplinește condițiile de rezidență prevăzute de lege, se va considera că este rezident în statul roman.

În cazul în care o persoană fizică română părăsește România definitiv și nu mai are domiciliu în țara noastră, rezidența obținută în alt stat nu va fi afectată de revenirile ocazionale în România.

!!! Nu au obligația depunerii formularului „Chestionarul pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la plecarea din România”, cetățenii români care lucrează înstrăinătate, ca funcționari sau angajați ai statului român într-un stat strain.


Formularul trebuie înregistrat cu 30 de zile înaintea plecării din România, la organul fiscal central competent unde persoana fizică își are domiciliul fiscal, respectiv unde a înregistrat „Chestionarul pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la sosirea în România”, dacă persoana în cauză nu a informat cu privire la schimbarea domiciliului/locuinței permanente, după caz.

Chestionarul poate fi descărcat de pe site-ul ANAF: www.anaf.ro, secțiunea: Asistență contribuabili, rubrica: Formulare fiscale și Ghid de completare și se poate transmite personal sau prin împuternicit, prin poștă, cu confirmare de primire, sau se poate depune la registratura organului fiscal central competent.

Nedepunerea în termen a „Chestionarului pentru stabilirea rezidenței persoanei fizice la sosirea în România”, respectiv a „Chestionarului pentru stabilirea rezidenței persoanei fizice la plecarea din România”, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50 lei la 100 lei.

Pentru răspunsuri la întrebările frecvente cu privire la depunerea chestionarelor pentru stabilirea rezidenței persoanei fizice la sosirea/plecare în/din România puteți consulta pe pagina de Internet www.anaf.ro, secțiunea Asistență contribuabili.



Ghidul detaliat: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Ghid_StabilireaRezidenteiFiscale_Editie2017.pdf

Modelul convenției poate fi accesat la următorul link: http://www.oecd.org/tax/treaties/model-tax-convention-onincome-and-on-capital-2015-full-version-9789264239081-en.htm

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare; Acest act normativ poate fi vizualizat accesând următorul link: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_31072017.htm

duminică, 12 noiembrie 2017

Victor Ionescu: Legea Preventiei - un proiect necesar si pentru romanii de pretutindeni!

"Odată cu proiectul privind prevenția fiscală, România va deveni un mediu de afaceri mai prietenos cu firmele mici și mijlocii, adică exact cu acel segment de investitori și antreprenori proveniți din rândul cetățenilor. Astfel, condițiile create încurajează inclusiv pe cetățenii din diaspora să investească în țara lor de origine.
Legea prevenirii va aduce efectul cerut de antreprenori de mult timp, o normalizare a relației mediu de afaceri - autorități de control bazată pe încredere, pe informare și educare, conformare colaborativă, astfel încât atât statul, cât și mediul de afaceri să contribuie împreună la predictibilitatea și stabilitatea cadrului general de business.


Această lege ar urma să scape de anumite sancțiuni firmele aflate la prima abatere. Astfel, firmele depistate pentru prima dată cu anumite nereguli, de către ANAF, Inspecția Muncii sau alte instituții de control, ar urmă să aibă la dispoziție 90 de zile pentru a remedia situația, fără a fi sancționate efectiv. După expirarea termenului de remediere, autoritățile respective vor demara obligatoriu, în termen de încă 10 zile, un nou control la firmele în cauză, în urma căruia vor aplică sancțiuni dacă nu s-au îndreptat neregulile. Iar în cazul în care firma mai face aceeași abatere în termen de 3 ani, este sancționată direct, fără să mai beneficieze de păsuirea de 90 de zile încă o dată.
Sub incidența acestei legi intră peste 500 de contravenții în locul cărora, inspectorii vor trebui să sa aplice prevenire, precum și o parte de educare și îndrumare și să propună un plan de conformare a celor care sunt controlați și să le acorde perioada de grație menționată mai sus pentru a se conforma și a intra in legalitate [...]
Astfel, și cetățenii din diaspora care poate ar fi dorit să înceapă o afacere în țara de baștină au acum un motiv foarte serios să o facă. România a devenit „business-friendly”!"
Articolul în integralitate se găsește AICI, care reprezintă și sursa.

luni, 6 noiembrie 2017

Rezolutia 56/4 - Environment conflict day



La data de 5 noiembrie 2001, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a decis la ca data de 6 noiembrie să se marcheze Ziua internațională pentru prevenirea exploatării mediului în timpul războaielor și conflictelor armate, prin Rezoluția 56/4.

Scopul acestei zile este să atragă atenția asupra daunelor aduse mediului, ecosistemelor și resurselor naturale în zonele și etapele de conflict armat Totodată atrage atenția asupra efectelor negative care se mențin mult timp după terminarea unui război, afectând mai multe generații, de multe ori iremediabil.



Sursa: http://www.un.org/en/events/environmentconflictday/

sâmbătă, 4 noiembrie 2017

duminică, 22 octombrie 2017

Miraj si ceata

Obosesc de-atâtea clipe uitate
De dor și vise deșarte
Iubesc liniștea ce mă-nconjoară
Curcubeu de lumină.

Mă pierd în cuvinte searbăde
În roluri jucate-n vertij
Experimente de viață
Dese. Triste. Dureroase.

Regret secunde și-apoi zâmbesc
Sunt doar clipe trecute
Sper la nou și la iubire.
Dar totuși profund știu..
E doar miraj și ceață.


sâmbătă, 2 septembrie 2017

Strada de C'Arte 2017 - BCU Carol I

Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” în parteneriat cu Fundaţia Universitară „Carol I” lansează cea de-a șasea ediţie a festivalului cultural în aer liber Strada de C’Arte.

miercuri, 20 septembrie - duminică, 24 septembrie.




 Program - http://stradadecarte.ro/  

Locatie: Calea Victoriei 88 

Organizator: Biblioteca Centrală Universitară "Carol I"Ediția a VI-a,  

20 – 24 septembrie 2017

Arealul statuii ecvestre a Regelui Carol I – Calea Victoriei nr. 88
 

ORAR
ACTIVITĂȚI PERMANENTE
Zilnic



Expoziţii

Strada de C’Arte:  Târg de carte organizat cu sprijinul APLER
Strada copiilor: Ateliere organizate de IMDD (papier mashe, grafică, multimedia, arhitectură și design)
19.00 – 21.00  Tururi ghidate în BCU ”Carol I”
Corp Boema: ”Carte obiect” – 20 de ani In Memoriam Ion Bițan
Hol Aulă: ”Tudor Arghezi 50”- evocare la 50 de ani de la moarte
Hol Boteanu: ”Mihail Kogălniceanu 200”-aniversare 200 de ani de la naștere
Galeria de Artă Contemporană Galateca & NeoArt România: ”Playing B-OSA” (scenograf Octavian Neculai), ”Arta la intrare” și lucrări ale studenților de la UNArte

Miercuri, 20 septembrie
ORAR
 Evenimente
16:00
Sala de Consiliu: dezbatere ”Biblioteca Digitală pentru Românii de Pretutindeni”, Ministrul Lucian Șova, Prof. Adrian Badea & Prof. Doina Banciu AOȘR
17:00
Foaierul de Lectură: lansare carte Dimitrie Gusti. Corespondență. Acte și documente: bibliografie adnotată”, editura Universității București, coordonatori Zoltán Rostás & Mireille Rădoi
18:00
Salon Carol I: proiecția filmului ”The Rosslyn Enigma” (21 min.)

Joi, 21 septembrie
ORAR
 Evenimente
15:00
Salonul Carol I: Lansarea parteneriatului dintre Fundația Universitară ”Carol I” și Alianța Tinerilor Dunăreni
17:00
Foaierul de Lectură: lansarea Colecției PHD Universitaria, editura Tehnică
18:00
Aulă : proiecția filmului ”VIS VIVA” Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I”(48 min.)
19:00
Statuia Regelui Carol I: recital Cvartet “CHROMATIC”
20:00
Salon Carol I: proiecția filmului ”Nantucket” (54 min.)
20:00
Rampa de Jazz și Poezie: lectură publică Mireille Rădoi & Flaviu Predescu, recital Costin Soare & Ionuț Bogdan Ștefănescu, amfitrion Dan Mircea Cipariu

Vineri, 22 septembrie
ORAR
 Evenimente
10:00
Sala de Consiliu: masa rotundă ”Comunicare strategică și securitate națională”
17:30
Statuia Regelui Carol I: recital Cvartet “CHROMATIC”
18:00
Strada copiilor: ateliere
18:00
Aulă : proiecția filmului ”MNLR 60” Muzeul Național al Literaturii Române (30 min.)
19:00
Rampa de Jazz și Poezie: lectură publică Ioana Crăciunescu, Eugen Suciu &  Florin Iaru, amfitrion Dan Mircea Cipariu, invitat special Mircea Tiberian
20:00
Salon Carol I: proiecția filmului documentar ”Chopin’s Story” (22 min.)
20:30
Aulă : spectacol de pantomimă, muzică și dans ”Rencontres”, Dragoș & Violeta Huluba

Sâmbătă, 23 septembrie
ORAR
 Evenimente
11:00
Strada copiilor: ateliere
12:00
Statuia Regelui Carol I: recital Complexul Educațional Lauder – Reut
15:00
Foaierul de Lectură: lansare carte ”Mon General”, editura Tracus Arte, autor Ioana Crăciunescu
17:00
Foaierul de Lectură: lansări Mystery & Thriller; Antologia Domino, editura Tritonic amfitrioni Michael Haulică & Bogdan Hrib
17:00
Strada copiilor: ateliere
18:00
C. A. Rosetti nr. 4: dezbatere ”EDUCAȚIE LA FIRUL IERBII – Arta pentru oraș”
18:00
Foaierul de Lectură: ”In memoriam Augustin Buzura”, editura Rao & Revista Cultura
19:00
Aulă : CONCERT Nicu Alifantis
20:30
Salon Carol I: proiecția filmului ”Cerrado” (24 min.)


Duminică, 24 septembrie

ORAR
 Evenimente
11:00
Strada copiilor: ateliere
18:00
Rampa de poezie și jazz: Teatrul de Comedie, recital ”Împreună, sub lună”, Delia Nartea și Maxim Belciug
19:00
Aulă : proiecția filmului “SIERANEVADA” în regia și cu participarea regizorului Cristi Puiu (2h 53 min.)
http://stradadecarte.ro/


marți, 15 august 2017

Rătăcesc...

Pe valuri rătăcesc în derivă
Pasiuni de-mult apuse în curcubeie
Prin undele sărate, amare, reci
A ochilor cufundați în neștire

Lucește în asfințitul emoției
O fantezie a luminii difuze
Străfulgeră gândul pierzaniei
A singurătății în liniștea mării

Răsună mintea în muzica talazului
În ritmuri vajnice de inimă și suflet
Se pierde-n vid energia străfundă
Contopită cu spumă deșartă

Mă pierd complet sub lumina lunii
În stelele ce fug sub priviri rătăcite
Râvnesc la o lume ideală, perfectă
Plină de speranțe, iubire și idei

Ma rătăcesc în neantul dorinței
În apă neliniștită și soare
Nisip vânturat pe răzoare
Zâmbesc și visez
Tăcere..


luni, 7 august 2017

Pe lacrimi plutesc...

Pe lacrimi plutesc
Pierdute în neștire
Dorințe și patimi
Atingeri și simțuri...

Te-aștept în visele uitate
Pe pergamente pierdute
Pe rafturi pribegi
De doruri înecate....

Te simt complet în jur
Te pierd în gânduri
Te doresc în cuvinte
În gânduri și lacrimi...

În amarul amurgului
În atingerile răsăritului
În lumina fierbinte
A dorului cumplit...

Pe lacrimi plutesc
Agățate în stele
Speranțele-mpletite
Dor și iubire
De viață. Și calm...



Sursa: de pe net...

luni, 31 iulie 2017

Si ce mai ramane oare?

Gânduri frânte de asfințit
Lumină tristă se revarsă
Valuri-înspumate alintă
Simțurile-nlănțuite se deșartă
Fum amestecat în arome
De sentimente-ntunecate
De umbrele roșului pe harta
Viselor amestecate-n labirint
Amare. Imperceptibile. Pierdute..

Privesc atent măștile din oameni
Păpuși de teatru, mimi amețiți
Simple piese de puzzle
Așezate atent în cutia infinită
Plină cu apă și nisip
Sub soarele fierbinte.

Aud doar zgomotul valurilor nebune
Ce-ascund o simțire secretă
Adâncuri din suflet prinse
In mreaja zilelor nesfârșite
Supraviețuire. Vise-nghețate
Și mă întreb... Asta e tot?
Aer..Apă..Pământ..Foc..

O drama de curioși
Mesaje și-energie adunate
Esență și spectru..
Și ce mai rămâne oare?