luni, 30 septembrie 2013

Speranta



Străbate lin o sferă
Din ploaia ce se scură
De gânduri şi păcate
Ca visele deşarte
Din noi.

Săgeată brusc o voie
De dorul ce ţi-l port
De simţuri şi ispite
Ca zânele difuze
De vise.

Răpune adânc regretul
De tot ce-nseamnă viaţă
De zâmbete furate
Ca zgomote-nfundate
De tine
Şi speranţă.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.