luni, 20 martie 2017

Am obosit

Am obosit sa lupt. Sa schimb problemele ce mă urmăresc din urmă, să lupt pentru a exista ziua de mâine. Am obosit sa visez că oamenii sunt buni, că problemele de rezolva și singure, ca timpul închide rănile și că totul are o solutie.
Am obosit sa vad in jurul meu oameni triști. Sa sper la o zi mai bună. Am obosit sa visez și să sper. Am obosit sa mă văd pe mine zilnic, tristă.
Apoi am realizat cat de obosită sunt. Am vrut sa dorm și să mă trezesc în altă lume. Am luat-o de la zero. Am găsit o fărâmă de speranță cu care m-am hrănit cu zilele visând la un tort de speranță. Am închis multe capitole din viața mea.
Acuma, uneori mai obosesc iar, că în secunda asta.
Doar că acuma prefer sa beau o cafea, să o îndulcesc .. și să mă ridic.

Și să o iau de la capăt. Pagina cu pagină, zi cu zi, secundă cu secundă..



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.