Reuniunea informală a miniștrilor culturii la București

În contextul exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene, în data de 16 aprilie 2019, va avea loc reuniunea informală a miniștrilor culturii. Lucrările se vor desfășura la București, la Palatul Parlamentului.

Evenimentul reunește miniștrii din statele membre ale Uniunii Europene și va fi prezidat de ministrul român al Culturii şi Identităţii Naţionale, Valer Daniel Breaz. La reuniune vor mai participa Comisarul european Tibor Navracsics, responsabil pentru educație, cultură, tineret și sport, reprezentanţi ai Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene, precum și reprezentanți ai Guvernului României.



Mai multe detalii cu privire la eveniment și acreditarea presei

Ganduri pierdute

E toamnă și iarnă

Flori de câmp și flori de gheață 

Păsări zburând printre umbre 

Gânduri pierdute în ceață 

Visări cu arome de toamnă 

Amintiri cu senzații de iarnă 

Se spulberă viața în uitare 

În voci uitate devreme 

Prin zile ce trec fără noimă 

Gânduri pierdute în simțiri 

Emoții în frânturi de speranțe 

De viață perfectă

Uitată pe rafturi.

Prin lacrimi

Prin lacrimi te pierd în neștire
Un paradis de perle uitat
Diamante de vise crăpate
Șiraguri de gânduri fierbinți

Te simt alunecând în cearșafuri
În culori de pasiuni tremurând
Te doresc un infinit de emoție
Ești doar o clipă. Clipesc..
Ești doar atât...

Lucesc

Lucesc picăturile mărunte de ploaie 

Alunecând pe pielea fierbinte în iarnă 

Pe străzi luminate de suflete ude 

În orașul tricolor, strălucitor.. 

Albastru, galben și roșu dansând 

Pe străzile gri, întunecate.. Și reci...

sursa pic: Facebook - Breathing Art

Miraj si ceata

Obosesc de-atâtea clipe uitate
De dor și vise deșarte
Iubesc liniștea ce mă-nconjoară
Curcubeu de lumină.

Mă pierd în cuvinte searbăde
În roluri jucate-n vertij
Experimente de viață
Dese. Triste. Dureroase.

Regret secunde și-apoi zâmbesc
Sunt doar clipe trecute
Sper la nou și la iubire.
Dar totuși profund știu..
E doar miraj și ceață.

Rătăcesc...

Pe valuri rătăcesc în derivă

Pasiuni de-mult apuse în curcubeie

Prin undele sărate, amare, reci

A ochilor cufundați în neștire

Lucește în asfințitul emoției

O fantezie a luminii difuze

Străfulgeră gândul pierzaniei

A singurătății în liniștea mării

Răsună mintea în muzica talazului

În ritmuri vajnice de inimă și suflet

Se pierde-n vid energia străfundă

Contopită cu spumă deșartă

Mă pierd complet sub lumina lunii

În stelele ce fug sub priviri rătăcite

Râvnesc la o lume ideală, perfectă

Plină de speranțe, iubire și idei

Ma rătăcesc în neantul dorinței

În apă neliniștită și soare

Nisip vânturat pe răzoare

Zâmbesc și visez

Tăcere..

Sursa: Tony Hampel Photography

Pe lacrimi plutesc...

Pe lacrimi plutesc
Pierdute în neștire
Dorințe și patimi
Atingeri și simțuri...

Te-aștept în visele uitate
Pe pergamente pierdute
Pe rafturi pribegi
De doruri înecate....

Te simt complet în jur
Te pierd în gânduri
Te doresc în cuvinte
În gânduri și lacrimi...

În amarul amurgului
În atingerile răsăritului
În lumina fierbinte
A dorului cumplit...

Pe lacrimi plutesc
Agățate în stele
Speranțele-mpletite
Dor și iubire
De viață. Și calm...

Sursa: de pe net...

Si ce mai ramane oare?

Gânduri frânte de asfințit
Lumină tristă se revarsă
Valuri-înspumate alintă
Simțurile-nlănțuite se deșartă
Fum amestecat în arome
De sentimente-ntunecate
De umbrele roșului pe harta
Viselor amestecate-n labirint
Amare. Imperceptibile. Pierdute..

Privesc atent măștile din oameni
Păpuși de teatru, mimi amețiți
Simple piese de puzzle
Așezate atent în cutia infinită
Plină cu apă și nisip
Sub soarele fierbinte.

Aud doar zgomotul valurilor nebune
Ce-ascund o simțire secretă
Adâncuri din suflet prinse
In mreaja zilelor nesfârșite
Supraviețuire. Vise-nghețate
Și mă întreb... Asta e tot?
Aer..Apă..Pământ..Foc..

O drama de curioși
Mesaje și-energie adunate
Esență și spectru..
Și ce mai rămâne oare?

Gand nebun

Un gând nebun, adormit pe lespezi
Uitate de lume și timp
Pe-amare timpuri pierdute
În ghearele neantului întins.

Un gând nebun zboară
Prin văi, ape și munți
Prin lumi închise, suflate
De vântul pornit și infinit.

Un gând nebun te atrage
În furtuna cu apă și sare
Cosmar și nopți nedormite
Prin sufletul pierdut, negăsit.

E gândul la liniște și pace
Iubire deșartă, trecut
E gândul la suflete moarte
Speranțe și vise de-nceput

E gândul la viață pustie
La mine, la tine, la noi
La tot ce a fost și va fi
E doar un gând nebun
Batjocorit.

Dar daca..

Sunt obosită
De gândurile ascuțite
Ce-mi bântuie nopțile
Născute în întuneric
Dar dacă...

Îmi e foame
De dor pur, pătruns în sânge
De pielea ta masculină
De buzele tale pe mine
Dar dacă..

E secunda infinită
Când îmi strângi mâna
Și eu ma pierd în fericire
Închid ochii și-o savurez
Dar dacă...

Și vreau atunci să-ți povestesc
Fiecare gând pierdut
Și bun și rău și fără sens
Doar să-mi pătrunzi în minte
Dar dacă..

Gândul se repetă și-apare frica
Dar dacă tot ce spun și fac
Devin prejudecăți
și nu-ntelegi ce simt
Că sunt pierdută în gânduri

Dar dacă... O să mă judeci,
Dar dacă .. nu mă-ntelegi perfect
Că tot ce vreau și sper
Ești TU
Dar dacă....

Gandurile zilei (15.05.2017)

Intr-o lume în care totul are o eticheta pe el (în general preț sau prejudecată), în care suntem reduși la stereotipuri, în care ne-am obișnuit ca oamenii să fie altfel decât par, să ne ascundem cicatricile nu doar sub straturi întregi de machiaj (de multe ori nici nu recunoști femeia fara machiaj) ci sub orice forma care arată că suntem perfecți (măști de atitudine), în care suntem mai preocupați de branduri, fițe, vedete, ziare de scandal doar ca să ascundem ignoranța față de realitatea lumii, unde mai rămâne naturalețea?
Suntem atât de preocupați să "dăm bine" încât uităm să fim reali...
Suntem atât de speriați de ce spune societatea încât uităm să arătăm că avem sentimente...
Ne e atât de frică de filtrul critic al societății încât ne afundăm in piese de teatru ...
Evităm să fim noi, să strângem oamenii în brațe, să fim lângă ei orice probleme ar avea, să ne pierdem în lumea și energia celorlalți..
ne e FRICA SA IUBIM, pur, și simplu...
Am UITAT SA FIM OAMENI...

Clipesc

Clipesc și simt
Atinderile de catifea
Respirația profundă
Gâduri șoptite
În noaptea ascunsă.

Clipesc și ascult
Liniștea din suflet
Secunda atipită
De degetele tale
Pe pielea fierbinte.

Clipesc prelung, adânc
Mă pierd în simțire
Uit frica profundă
De dragoste pură
Energie și fericire.

Clipesc în oglindă
Urmărind stropul de sare
Ce se prelinge încet
Pe pielea-nsetată.
E realitate.

Clipesc în neant
Căci știu. E un miraj
Nimic perfect nu există
Devorez fiecare secundă
Până mirajul dispare
Ca un fum în vânt.

Te visez...