vineri, 27 iunie 2014

Fug..

Privesc în urmă cu dor
De gândurile pure ale copilăriei
Fug de negură, de haos
De neliniștile nopții.

Ascult ploaia de simțuri
Răsună curcubeul
Și fug de fulgerele lumii
De vorbele murdare.

Pălește umbra lunii
De plânsul singuratic
Al sufletului umed
Ce ne înconjoară.

Și fug...
De viața întunecată
Spre raza de lumină
Ce luna o arată.

Și fug..
De gândurile crunte
Ale dezamăgirii


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.